Publicat pe Lasă un comentariu

MECANISMUL MOTOR LA CEAS

MECANISMUL MOTOR LA CEAS

Mecanismul motor

Are rolul de a produce şi transmite mecanismului de transmisie momentul motor. La toate ceasornicele deşteptătoare mecanice momentul motor este produs de un arc. Prin înfăşurarea arcului în jurul unui miez (axul de acţionare ) , în materialul arcului iau naştere tensiuni interne care tind să-l readucă la form a iniţială, nedeformată. Tensiunile interne produc un moment de rotaţie (readucerea) care, prin intermediul axului, roţii de clichet , clichetului  şi roţii motoare, se transmite mecanismului de transmisie.

Imagini pentru mecanism ceas mana

 

Arcul motor

Este o bandă laminată de oţel, călită, cu suprafeţele şlefuite, care se fixează cu un capăt de axul motor şi cu celălalt fie de o parte fixă (bolţul scheletului), fie de casetă.

Fixarea capătului interior se face prin agăţare de u n cîrlig ştanţat sau frezat în ax, a unui orificiu ştanţat. Capătul exterior al arcului se fixează de bolţul scheletului prin îndoire a capătulu injurullui sau de gheara casetei prin agăţare cu una din formele de cîrlig.

Momentul teoretic produs de arc (cînd toate spiralele sînt libere ) estedat de relaţia « , E/is3 M = – w – x – n o , – 9 în care :
E este modul de elasticitate ;
* h — lăţim ea a rc u lu i;
s — grosimea^ a rc u lu i;
— lungimea arcului ;
fio — numărul de rotaţii ale miezului (axului) socotit de la starea netensionată a arcului.

Mărindu-se puţin grosimea, momentul produs de arc creşte foarte mult. Grosimea arcului nu poate depăşi însă o anumită valoare; în caz contrar apar tensiuni interne foarte mari care produc deformaţii permanente sau ruperea lui. Pentru a se preîntîmpina acest lucru, se iar unde cu r s-a notat raza minimă de înfăşurare a arcului (raza m iezu lu i).

Dacă se măsoară momentul produs de arc la diferite rotaţii ale axului, se observă că, la începutul şi la sfîrşitul armării, acesta nu corespunde cu momentul teoretic (calculat), deoarece spirele se ating între ele. Retezentîndu-se grafic perechile de valori măsurate (momentul şi numărul de rotaţii), se obţine diagrama.

Porţiunea A B din curbă reprezintă domeniul în care spirele se ating la începutul armării şi momentul măsurat este mai mare decît cel calculat (cu circa 10— 30»/o)- Pe porţiunea BC spirele sînt libere şi momentele corespund, iar pe porţiunea CD spirele se ating din nou la sfîrşitul armării, şi momentul măsurat este mai mare decît cel teoretic datorită frecărilor dintre spire.

 

 

Pentru a se’ obţine o precizie mare în funcţionarea ceasornicului este
necesar ca momentul motor să varieze cît mai puţin ; de aceea, la unele ceasuri precise se folosesc dispozitive de limitare, care împiedică înfăşurarea şi desfăşurarea completă a arcului (elimină porţiunile A B şi CD), sau un clichet cu limitare, care împiedică armarea completă a arcului (elimină porţiunea CD).

Arcurile motoare se execută din bandă călită şi şlefuită din oţel carbon, oţel aliat sau oţel special cu beriliu (nivoflex)

 

MECANISMUL MOTOR LA CEAS-CLICHETUL

Clichetul

Este un mecanism compus dintr-o roată (roată de clichet), clichetul propriu-zis, şi un arc care permite rotirea numai într-un singur sens. La ceasornicele fără casetă sau cu casetă fixă, roata de clichet este fixată rigid pe ax, iar clichetul pe roata motoare.

In timpul

Funcţionării, axul şi roata se rotesc împreună ; la armarea arcului se roteşte axul, iar roata rămîne nemişcată. Axul se roteşte manual, cu cheia în sens invers sensului de rotaţie la funcţionare. Datorită acestui fapt, In tim pul armării, momentul transmis de arc este egal cu zero.

La ceasornicele

Cu casetă, roata de clichet este fixată rigid pe ax, iar
clichetul se fixează pe schelet. în timpul funcţionării, axul este nemişcat, iar caseta se roteşte în jurul lui. La armare, axul se roteşte în sensul de
rotaţie a casetei, deci momentul transmis de arc nu se anulează.

După modul de funcţionare se deosebesc : clichete simple, clichete cu limitare şi clichete cu fricţiune.

a. Mecanismul cu clichet simplu

Are roata cu dinţii înclinaţi, iar clichetul este fixat cu un bolţ (nit sau şurub), în jurul căruia se poate roti. Clichetul este apăsat pe roată de un arc. La unele ceasornice de construcţie mai simplă arcul ţine loc şi de clichet.

După

Felul solicitării se deosebesc : clichete de com presiune şi clichete de tracţiune.
La mecanismele cu clichet de compresiune, bolţul de fixare a clichetului trebuie să fie deasupra tangentei la roată în punctul de contact pentru că descompunîndu-se forţa care acţionează tangenţial într-o componentă ce trece prin bolţul clichetului şi una perpendiculară- pe aceasta* ultima împinge clichetul spre roată, mărind siguranţa de funcţionare.

Dacă bolţul

Clichetului este aşezat’sub tangentă, componenta care apare are tendinţa să scoată: clichetul dintre dinţi/ Pentru că să poată funcţiona, un astfel de clichet, arcul de apăsare trebuie să fie puternic, ceea ce cauzează o uzura rapidă a dinţilor roţii.

La clichetul

De tracţiune, situaţia se prezintă invers. O funcţionare sigură se obţine cînd bolţul clichetului este situat sub tangentă. Dacă clichetul se fixează pe tangentă, este recomandabil ca flancul de sprijin al dintelui să nu fie o dreaptă radială, ci înclinată faţă de aceasta cu 8— 10 ° .

La mecanismele simple cu clichet. roata se execută din alamă, avînd 12— 24 dinţi şi adîncimea (dinţilor) pe rază de 0;5 p pînă 0,8 p (p=pasul). Clichetul se execută
din bandă de oţel tare.

Mecanismul cu clichet cu limitare(MECANISMUL MOTOR LA CEAS)

Nu permite armarea completă a arcului, deoarece axul se va roti după armare în sens invers cu  anumit unghi care depinde de construcţia clichetului. In acest caz, roata de clichet este o roată dinţată obişnuită din oţel montată pe ax.

Imagini pentru balans ceas mecanic masa

Construcţia clichetului poate fi diferită, şi anume :

1) Clichetul cu gaură

Ovală tangenţială şi ovală radială. Acest clichet, prin rotirea roţii la armare, este tras pînă cînd se tamponează de bolţ şi numai după aceea eliberează roata. La terminarea armării, clichetul este împins înapoi permiţind revenirea roţii cu un unghi corespunzător pasului roţii.

2) Clichetul de sprijin pe platină.

Clichetul cu un dinte  sau un arc blochează roata tamponîndu-se de platină. La nr mare, clichetul (arcul) se îndepărtează de platină, eliberează roata şi alunecă peste vîrful dinţilor. La sfîrşitul armării, clichetul intră intre dinţi şi permite rotirea înapoi pînă la tamponare.

3) Clichet tip roată.

Clichetul este o roată dinţată cu un număr limitat de dinţi (uneori cu un singur dinte), prevăzută cu o degajare. Acest clichet permite rotirea în sensul degajării (la armare) şi blochează roata clichet la rotirea inversă. Pentru ca forţa de blocare să nu fie suportată de nit, clichetul are o gaură mai mare decît nitul, fapt care permite deplasarea lui pînă cînd se sprijină de platină.
Un astfel de clichet tip roată se foloseşte şi la ceasornicele deşteptătoare care au un singur arc motor, atît pentru mecanismul de mers cît şi pentru mecanismul de sonerie. La acestea arcul se introduce într-o casetă , iar pe axul casetei  se montează roata motoare de sonerie

 Caseta se poate roti liber în jurul axului

Roata de sonerie se poate roti într-un singur sens (la armare), în celălalt sens fiind blocată de un clichet sim plu. P e ax se montează rigid încă o roată de clichet  care angrenează eu un clichet tip roată  montat pe platină. Acest clichet areun număr de dinţi care permite rotirea în sensul invers alarmării cu un unghi de aproape 3,60°. Rolul acestuia .este de a nu permite desfăşurarea completă a arcului cînd se declanşează soneria.

c. Mecanism ul’ clichet cu fricţiune este un arc elicoidal 5 montat prin strîngere pe bucşele 3 şi 4. Bucşa 3 care sus-ţine roata 2 se montează cu: joc pe axul 1; bucşa 4 se montează pe ax cu strîngere (presat). Sensul de înfăşurare a arcului se alegeastfel încît la armare să aibă tendinţa de desfăşurare, iar diametrul interior al arcului
să crească şi să permită deplasarea relativă a bucşelor .

La întoarcerea în sens invers (în timpul funcţionării), arcul are tendinţa de înfăşurare, strîngîndu-se pe cele două bucşe şi blocînd roata pe ax, unghi de aproape 3,60°. Rolul acestuia .este de a nu permite desfăşurarea completă a arcului cînd se declanşează soneria,

c. Mecanismul’ clichet cu fricţiune este un arc elicoidal 5 montat prin strîngere pe bucşele. Bucşa 3 care sus ţine roata 2 se montează cu: joc pe axul 1, bucşa 4 se montează pe ax cu strîngere (presat). Sensul de înfăşurare a arcului se alege astfel încît la armare să aibă tendinţa de desfăşurare, iar diametrul interior al arcului
să crească şi să permită deplasarea relativă a bucşelor  La întoarcerea în sens invers (în timpul funcţionării), arcul are tendinţa de înfăşurare, strîngîndu-se pe cele două bucşe şi blocînd roata pe ax.

Articol pentru toti cei ce nu stiu si vor… sa invete.

(MECANISMUL MOTOR LA CEAS)

 

 

 

Publicat pe Lasă un comentariu

TIMPUL Şl MASURARA LUI

A. TIMPUL (TIMPUL Şl MASURARA LUI)

Timpul este una dintre formele fundamentale de existenţă amateriei în mişcare, exprimînd succesiunea sau simultaneitatea proceselor realităţii obiective. Unitatea de măsură fundamentală a timpului în toate sistemele de unităţi este secunda.
în momentul de faţă se poate obţine o unitate de timp strict constantă
numai pe baza observaţiilor astronomice. în astronomie se lucrează cu
ziua siderală, care este îm părţită în 8 6 400 s ; însă în această unitate ziua
are num ai 23 h, 56 m in, 4 s. Transformările din timpul sideral în cel solar
se. fac cu ajutorul tabelelor de transform are întocmite în acest scop. Pentru „păstrarea® orei exacte, la observatoarele astronomice se urmăresc
12— 14 stele fixe, cu unul sau mai m ulte instrum ente de măsurat. între
două observări de acest fel, timpul se păstrează cu ajutorul ceasornicelor.
Ceasornicele măsoară, ca orice instrument de măsurat, cu anumite
eroii. Ceasornicele cu existai de cuarţ pot măsura timpul cu o precizie de
10~ 8 s. Se poate deci observa că măsurarea timpului se face cu o precizie
foarte ridicată, mai mare decît a măsurării celorlalte mărimi fundamentale. Dealtfel, un ceasornic care are o abatere de ± 1 5 s în 24 h măsoară
timpul cu o eroare relativă de aproximativ 0,03%, ceea ce reprezintă o
precizie foarte mare pentru instrumentele de măsurare de utilizare generală.
Există diferite servicii de timp, naţionale şi internaţionale, care furnizează ora exactă prin radio (cu o precizie de 0 ,1 s) pe anumite lungimi
de undă, din secundă în secundă, cu marcarea distinctă a minutelor.
Pentru a avea o oră unitară, cel puţin într-o anumită zonă geografică, Pămîntul a fost împărţit în 24 de zone de timp corespunzătoare unui
interval de 15° meridiane (360:24 = 15°). între zonele învecinate există
o diferenţă de cîte o oră, iar ca oră de refeiinţă pentru întregul glob s-a
adoptat în 1925 ora meridianului zero (care trece prin localitatea Grenwich, de lîngă Londra).

B. SCURT ISTORIC ASUPRA MĂSURĂRII TIMPULUI (TIMPUL Şl MASURARA LUI)

Prim ele aparate de măsurat timpul s-au bazat pe mişcarea aparentă
a Soarelui pe bolta cerească. în perioada anilor 2000— 1580 î.e.n., pentru
măsurarea (aprecierea) timpului s-a folosit variaţia lungimii umbrei aruncate de o tijă verticală (fig. 1 , a).
O altă posibilitate de măsurare a timpului, bazată tot pe umbra aruncată de o tijă, constă în urmărirea variaţiei poziţiei unghiulare a umbrei
(folosită în 1550 î.e.n.). Acestea sunt
de fapt ceasurile solare. Ele pot fi cu cadran orizontal sau vertical.
În perioada 1450— 1380 î.e.n. au fost utilizate ceasurile cu nisip (clepsidre), respectiv ceasurile cu apă.


Asemănătoare cu acestea au fost şi mijloacele de măsurarea timpului
bazate pe anumite fenomene continue, cum ar fi arderea unei luminări
gradate sau arderea uleiului.
Între anii 650 şi 1000 au fost construite anumite mijloace de măsurare care foloseau transmisii cu roţi dinţate. De o importanţă deosebită pentru evoluţia ceasornicelor este descoperirea legilor pendulului, în 1641, de către Galileo Galilei. în 1656, Christian Huyghens inventează ceasul cu pendul. în decursul secolelor următoare se perfecţionează ceasurile mecank’e cu pendul şi balansier, datorită descoperirilor privind în special eşapamentele.
Anul 1930 marchează un progres deosebit în măsurarea cît mai precisă a timpului, prin realizarea primului ceasornic cu cristal de cuarţ. Primul orologiu atomic a fost construit în 1947, de către Herold Lygens.

C. CLASiFlCARHA CEASORNICELOR (TIMPUL Şl MASURARA LUI)

A paratele de măsurat timpul se clasifică în : ceasornice ; cronometre ;
aparate speciale.
a. Ceasornicele se intîlnesc într-o diversitate foarte mare. în funcţie
de domeniul de utilizare, se deosebesc : ceasornicele stabile care nu se
transportă dintr-un loc în altul în timpul funcţionării, numite uneori orologii ; ceasornicele de mînă şi buzunar, numite şi portabile ; ceasornicele
deşteptătoare ; cronometrele marine.


Ceasornicele mai pot fi împărţite în două mari categorii : ceasornice independente şi ceasornice ale reţelelor orare.
Ceasornicele independente sînt cele care au o funcţionare autonomă (necondiţionată de legătura cu alte ceasornice). Cele dependente sînt ceasornice secundare, utilizate în circuitele orare şi care sînt comandate , de ceasornice principale (ceasdrnice-mamă).
Ceasornicele independente, în funcţie de fenomenul periodic care
stă la baza funcţionării lor, se clasifică în : ceasornice cu regulator pendular, numite ceasornice cu pendul sau pendule ; ceasornice cu regulator circular sau balansier (ceasornicele deşteptătoare, de mînă, de buzunar, cronometrele de marină etc.) ; ceasornice- cu motor sincron ; ceasornice cu diapazon ; ceasornice cu c u a r ţ; ceasornice atomice.
După’ principiul de funcţionare,’ ceasornicele pot f i : ceasornice mecanice (pendule,.ceasornice ‘de mână etc.) j! ceasornice electrice’, adică cu remontare sau întreţinere pe cale electrică a oscilaţiilor (ceasornice cu motor sincron ); ceasornice electronice (ceasornice cu diapazon, și cuarţ, atomice/.
b. Cronoinetrele sînt aparate folosite exclusiv pentru măsurarea intervalelor de timp (cronometre mecanice numite şi portabile, cronometre electrice şi cronometre electronice sau numerice).
c.‘ Aparatele speciale care sînt utilizate tot pentru măsurarea in tervalelor de timp, însă nu se utilizează numai pentru măsurări speciale (milisecundare, cronografe, oscilografe prevăzute cu marcator de timp, regloscoape etc.).

D. PĂRŢi COMPONENTE

Ceasornicele mecanice au următoarele părţi funcţionale principale :
mecanismul motor sau mecanismul de acţionare ; mecanismul de transmisie ; m ecanismul/indicator (mecanismul arătătoarelor^; .eşapamentul; oscilatorul ; mecanisme auxiliare.
Mecanismul motor reprezintă sursa de energie. La ceasornicele mecanice cu ajutorul acestui mecanism se realizează înmagazinarea energiei
acumulate în timpul armării.
Mecanismul de transmisie are rolul de a transmite cuplul motor de
la mecanismul motor la eşapament şi mecanismul indicator.
Mecanismul indicator are rolul de a permite citirea indicaţiilor ceasornicului. Valoarea indicaţiilor ceasornicului este determinată de poziţia
acelor indicatoare (arătătoare) în raport cu cadranul.
Eşapamentul împiedică consum area rapidă a energiei acumulate în
mecanismul motor, permiţînd roţilor executarea unei mişcări intermitente
de rotaţie şi transmite regulatorului impulsurile necesare menţinerii oscilaţiei lui.
Regulatorul stabileşte ritmul (viteza) de mişcare a roţilor, constituind
partea ceasornicului care realizează măsurarea timpului.
Mecanismele auxiliare au rolul de a permite ceasornicului furnizarea unor informaţii suplimentare (de semnalizare, calendar etc.).

Publicat pe Lasă un comentariu

PATEK PHILIPPE si DISTROFIA MUSCULARĂ

PATEK PHILIPPE si DISTROFIEA MUSCULARĂ

Ceasul excepțional pe care Patek Philippe l-a donat licitației caritabile Only Watch a fost vândut pentru 31 de milioane de franci elvețieni la 9 noiembrie 2019, cea mai mare ofertă atinsă vreodată pentru un ceas. (PATEK PHILIPPE si DISTROFIEA MUSCULARĂ)

Patek Philippe este mândru și încântat de faptul că această sumă record este remisă Asociației de la Monaco împotriva distrofiei musculare Duchenne (Association Monégasque contre les Myopathies AMM) ca o contribuție la dezvoltarea de terapii împotriva tulburărilor neuromusculare degenerative.

Numai Watch

 Licitația a fost lansată în 2005 și de atunci a avut loc o dată la doi ani. În această perioadă, a generat venituri considerabile pentru cercetarea distrofiei musculare Duchenne . Între timp, rezultatele promițătoare ale cercetării au depășit mai multe obstacole decisive și ar putea oferi opțiuni pentru tratamentul altor forme de distrofie musculară.

Încă de la început, Patek Philippe colaborează cu Only Watch , creând o orlă foarte specială pentru fiecare licitație. În 2019, a fost Ref. 6300A-010 Grandmaster Chime , un model al celui mai complicat ceas de mână Patek Philippe dintr-o versiune unică de oțel, un material extrem de rar din colecțiile fabricii. Recordul anterior de licitație la Only Watch a fost obținut de Patek Philippe în 2015 cu Ref. 5016 din oțel care a adus 7,3 milioane de franci elvețieni.

Patek Philippe

Mulțumește clienților, pasionaților de ceasuri și colecționarilor pentru încrederea pe care o au în cursul licitațiilor cu un singur ceas ; au susținut creșterea prețurilor și au investit sume considerabile în sprijinul luptei împotriva distrofiei musculare.

(PATEK PHILIPPE si DISTROFIEA MUSCULARĂ)

Sursa: Patek Philippe